Cine se opune autonomiei locale?

Descentralizarea şi autonomia locală constituie principiile de bază ale organizării şi eficientizării administraţiei publice locale. Carta europeană a autonomiei locale, ratificată de Republica Moldova în 1997, apreciază că autorităţile administraţiei publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic. Prin intermediul APL, dreptul cetăţenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice se poate exercita la modul cel mai direct.

În țările postcomuniste, factorii determinanți ai reformelor de descentralizare au fost voința liderilor politici, sprijinul public și resursele umane pregătite pentru realizarea schimbărilor. Procesul de descentralizare este rezultatul unor decizii conştiente, dar şi al unor conflicte neprevăzute şi compromisuri negociate.  Este un proces de modificare a legislaţiei, dar și unul politic. Schimbările juridice şi instituţionale sunt inseparabile de evoluţia nevoilor şi atitudinii societăţii, de comportamentul diferit al actorilor implicați.

Scurt istoric glorios

Încercări de reformare a administrației locale au avut loc chiar de la apariţia Republicii Moldova ca stat.  Din păcate, multiplele schimbări ale legislației făcute la începutul tranziției nu au asigurat o autonomie locală veritabilă. Mai mult, tendințele de centralizare şi de subordonare a administrației publice locale faţă de administraţia centrală s-au accentuat. Sistemul de finanțare de tip „matrioşka”, în care bugetele primăriilor depindeau de transferurile de la raion, iar bugetele raioanelor – de transferurile de la guvern, s-a păstrat până în prezent. În 1994, un influent actor politic chiar a boicotat alegerile locale generale în semn de protest. În rezultat, primarul municipiului Chisinau a fost numit prin decret prezidențial, declarat neconstituțional… peste cinci ani.

În 1999 s-a făcut reforma teritorial-administrativă. Noul sistem a început să dea rezultate abia în 2001, anul venirii la putere a comuniștilor. În 2003, când a venit rândul alegerilor locale generale, guvernarea roșie a restabilit sistemul de raioane și, contrar stipulărilor legale, a mai creat vre-o două sute de primării noi. Experții din societatea civilă au estimat că această antireformă a prejudiciat bugetul național cu aproape un miliard de lei (!). La sfârșitul anului 2006, după ce comuniștii și-au schimbat vectorul orientării spre integrarea europeană, au fost aprobate câteva legi importante, inclusiv cea a descentralizării administrative. Ulterior însă nu a fost schimbat şi mecanismul de finanțare a primăriilor, iar legislația adoptată a rămas doar pe hârtie.  

Citiţi aici întregul articol al domnului Dr. Mihai Roşcovan.