Ro   En  

Poate oare Chișinăul să devină un „smart city”?



În cadrul celei de-a 4-a întruniri a Clubului de dezbateri „Chișinăul de Mâine” (CdM) ne-am bucurat de prezența dlui Nicolae ŢARĂLUNGĂ, arhitect, Director IHS România, şi a dlui Andrei RUSSU, Director Onorislegis Moldova. Subiectul prezentat de dl arhitect s-a axat pe organizarea teritorial-administrativă a municipiului Chișinău și acțiunile care necesită a fi întreprinse pentru modernizarea orașului. Au fost aduse și exemple de practici pozitive din România și alte țări europene.

 

Dl.Țarălungă a accentuat importanța instituirii unui sistem bazat pe trei principii esențiale:

 

  1. Introducerea managementului calității serviciilor publice;
  2. Implementarea conceptului de ”smart city” ca fiind o zonă de dezvoltare instituțională și care nu are tangențe cu zona politică;
  3. Menținerea și consolidarea coeziunii teritoriale. Este important ca mun. Chișinău să nu-și piardă de sub control zonele suburbane.

 

În urma expunerii diferitor puncte de vedere, s-a ajuns la concluzia că nu este bine să se recurgă direct la reformarea sistemelor într-o perioadă scurtă de timp, ceea ce va avea impact negativ asupra calității serviciilor prestate, aceasta putând fi înlocuită prin introducerea modificărilor în mod treptat, adică evolutiv.

 

Tendința orașelor este de a deveni ”smart cities” sau orașe moderne și, în acest sens, strategiile de dezvoltare pe diferite domenii ar trebui să stea la baza tuturor activităților, iar politicul nu își are locul în dezvoltarea propriu-zisă a orașului. Obiectivul estențial în dezvoltarea orașelor ”smart” îl reprezintă cetățeanul cu nevoile sale.

 

Orașele actuale au devenit din ce în ce mai complicate și trebuie să facă față traficului urban, poluării, șomajului sau problemelor de siguranță a cetățeanului. Autoritățile publice vor putea să îmbunătațească calitatea serviciilor publice, punând accent pe monitorizarea intensității traficului, întreținerii spațiilor verzi, gestionarea selectivă a deșeurilor, iluminatul stradal, colectarea taxelor și soluționarea problemelor legate de comerțul stradal, etc.

 

Trebuie să se țină cont de faptul că beneficiarul final este cetățeanul, iar autoritățile publice locale sunt cele care implementează politicile și acțiunile. Prin urmare, ”smart city”, în ansamblu, trebuie să fie construit în jurul cetățeanului și pentru cetățean.

06.10.17