Membrii CdM au dezbătut problema traseismului politic

Membrii Clubului de Dezbateri ”Chișinăul de mâine” s-au întrunit pe 17 noiembrie 2017 în cadrul celei de-a 6-a ediții a Clubului, la care a fost abordat fenomenul  traseismul politic al primarilor din Republica Moldova, în perioada 2011-2017. Subiectul a fost prezentat de Ion Meleștean, doctorand al Academia de Administrare Publică, consultant la Institutul de Dezvoltare Urbană.

Pentru efectuarea acestei analize au fost colectate, examinate și comparate rezultatele alegerilor locale generale din anii 2011 și 2015, și apoi actualizate conform situației din anul 2017. Conform rezultatelor alegerilor locale din 2015, în 504 din 898 primării (56%), fotoliile de primar au fost ocupate de aceleași persoane care au câștigat și în alegerile din 2011. Din cei 504 primari re-aleși, 101 primari au practicat traseismul politic înaintea alegerilor locale din 2015, iar 103 după scrutin. Prin urmare, circa 40% din primarii care au câștigat ambele scrutine locale (2011 și 2015) și-au schimbat apartenența politică în perioada 2011-2017. Acest fenomen este cauzat, în principal, de neînțelegerile dintre liderii partidelor politice și primari care îi reprezentau, dar și de intentarea dosarelor penale pe numele unor primari pentru a-i determina să-și schimbe apartenența politică.

Textul integral al prezentării îl puteți citi mai jos.

TRASEISMUL POLITIC AL PRIMARILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

(2011- 2017)

Ion MELEȘTEAN,

doctorand,

Academia de Administrare Publică

Traseismul politic reprezintă un fenomen politic, care constă în schimbarea de către un politician a partidului politic, care l-a propulsat într-o funcție. [1] Dicționarul explicativ al limbii române, definește traseismul ca atitudine caracteristică politicianului care se transferă de la un partid la altul în funcție de interesele personale. Acest fenomen a afectat toate statele în diferite etape de dezvoltare a acestora și continuă să afecteze în mod special țările în care nu există o cultură politică bine pusă la punct. Republica Moldova nu este o excepție, iar fenomenul este întâlnit atât în rândurile deputaților din Parlamentul Republicii Moldova, cât și în rândurile aleșilor locali (primarilor).

Scopul acest articol este de a analiza traseismului politic în rândul primarilor unităților administrativ-teritoriale Republicii Moldova, în perioada 2011 – 2017, și de a identifica cauzele acestuia. Pentru efectuarea acestei analize au fost colectate, examinate și comparate rezultatele alegerilor locale generale din anii 2011 și 2015, disponibile pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale, precum și informațiile de pe paginile web a principalelor partide politice din Republica Moldova.

În tabelul 1, este prezentată informația privind rezultatele alegerilor locale, după culoarea politică a primarilor aleși în cadrul alegerilor locale din 2011 și 2015, precum și schimbările intervenite în perioada 2015-2017. Pentru alegerile locale din anii 2011 și 2015, sunt indicate doar partidele politice care au obținut cel puțin 25 de primării.

Tabelul 1. 

Evoluția numărului primăriilor în funcție de culoare politică (2011- 2017)

Sursa: Pagina web a Comisiei Electorale Centrale și pagina web a Partidului Democrat

Pentru anul 2017, rezultatele alegerilor din anul 2015, au fost actualizate în conformitate cu informația disponibilă pe site-ul oficial al Partidului Democrat din Republica Moldova la data de 1 iulie 2017.

Prin natura ei, lupta între partidele politice pentru primării este un proces continuu și poate fi de 2 feluri: luptă directă - pe parcursul perioadei electorale în cadrul alegerilor locale organizate odată în 4 ani și lupta indirectă - în perioada dintre alegeri.

În cadrul analizei efectuate, s-a identificat faptul că numărul cazurilor de traseism politic poate fi calculat mai ușor, când primarii au fost realeși în cadrul a cel puțin 2 scrutine de alegeri locale consecutive. Totodată s-au identificat 3 tipuri de modificare a apartenenței politice a primarilor realeși: 1) când primarul a obținut victoria fiind candidat independent, însă în alegerile următoare a aderat și a reprezentat un partid politic; 2) când primarul a obținut victoria reprezentând un partid politic, însă în alegerile următoare a ales să candideze independent; și 3) când primarul reales și-a schimbat apartenența politică pe parcursul mandatului, în perioada electorală sau după scrutinul alegerilor locale. Doar cel din urmă poate fi considerat traseism politic.

În anul 2011, lupta directă pentru primării a fost dusă între reprezentanții a 4 partide politice mari, candidați independenți și alte partide mici, rezultatele fiind următoarele: Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) cu 31,8% din totalul primăriilor; Partidul Democrat din Moldova (PDM) – 24,5%; PCRM – 22,6%; și PL – 10,8%. Restul primarilor au fost aleși din rândul candidaților independenți (7,7%) și altor partide mici (2,6%).

În anul 2015, în lupta pentru fotoliile de primar intră încă 3 partide  politice: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidul Politic Partidul Nostru (PPPN) și Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova” (BEPPEM). Rezultatelor alegerilor locale din 2015, denotă o consolidarea a PDM care a obținut 32,7% din primării, o evoluție constantă a PLDM cu 31,5% din primării, o descreștere drastică pentru PCRM care a obținut 8,4% din primării și o descreștere pentru PL care a obținut 5,6% din primării. PSRM au obținut 5,5% din totalul primăriilor, PPPN au obținut 4,9% din totalul primăriilor, BEPPEM a obținut 3% din primării, candidații independenți (CI) au obținut 7,7% din primării, iar celelalte partide mici au obținut 0,7% din primării. Conform rezultatelor alegerilor locale din 2015, în 504 din 898 primării (56%), fotoliile de primar au fost ocupate de aceleași persoane ce au câștigat și în alegerile din 2011.

Din cei 504 primari realeși în cadrul alegerile locale din 2015, 101 și-au schimbat partidul politic care i-a propulsat în fotoliile de primar în anul 2011, 22 primari din rândurile candidaților independenți au aderat la un partid politic, iar 16 primari care au aparținut unui partid politic în 2011, au preferat să candideze independent și au câștigat fotolii de primari în anul 2015. În tabelul 2 este prezentat traseismul politic al primarilor realeși în anul 2015, precum și opțiunile primarilor care au candidat independent în anul 2011, și care au hotărât să nu aparțină unui partid politic în cadrul alegerilor din 2015.

Tabelul 2.

Modificarea apartenenței politice a primarilor realeși în perioada 2011 - 2015

Sursa: Pagina web a Comisiei Electorale Centrale

Conform datelor prezentate în tabelul 2, din cei 101 primari care au practicat traseismul politic pînă la scrutinul de alegeri din 2015, 39 au aderat la PDM, 33 au aderat la PLDM, 12 au aderat la PSRM, 10 la BEPPEM, 4 la PPPN și câte un primar la PL, PCRM și în alte formațiuni politice. În același timp constatăm că PCRM a fost partidul din care au plecat cei mai mulți primari – 43 la număr, fapt condiționat de diminuarea influenței PCRM în perioada analizată. Din PL au plecat 36 de primari, urmat de PLDM cu 24 primari. Doar 4 primari au plecat de la PDM. În urma intervievării unor primari dintr-un raion, care în perioada 2011-2015, au plecat de la un partid către altul, s-a constatat faptul că, motivul principal, ce i-a determinat să facă acest pas, a fost managementul resurselor umane defectuos în cadrul partidului din care făceau parte, conducătorii căruia nu punea accentul pe meritele și talentele oamenilor din rândurile partidului. Aderarea la noul partid, a fost motivată de existența unei organizații teritoriale puternice a acestui partid în raion. Traseele detaliate ale primarilor ce au practicat traseismul politic în această perioada sunt prezentate în tabelul 2.

După alegerile locale din anul 2015, lupta partidelor politice pentru primării a continuat, dar de această dată indirect. Această perioadă a fost zguduită de un eveniment important, arestul liderului formațiunii politice PLDM – Vlad Filat, eveniment ce a forțat dezvoltarea fenomenului de traseism politic în rândul primarilor, în special a celor ce reprezentau PLDM-ul. Conform datelor disponibile, din cei 504 primari realeși în 2015, încă 103 primari și-au schimbat partidul politic pe care l-au reprezentat în cadrul alegerilor. Toți au preferat să adere la PDM. În tabelul 3, sunt prezentate traseele politice ale primarilor în perioada 2015-2017.

Tabelul 3.

Traseismul primarilor (2015 – 2017)

Sursa: Pagina web a Comisiei Electorale Centrale și pagina web a Partidului Democrat

Cea mai mare pondere a primarilor care au practicat traseismul politic o dețin cei de la PLDM – 75%, urmați de cei din PCRM și PSRM – câte 12% fiecare și de cei de la BEPPEM – 2%. Totodată, în perioada 2015-2017, din cei 69 de candidați independenți care au obținut fotoliu de primar în alegerile locale din 2015, 16 sau 23% au preferat să se afilieze unui partid politic, acesta fiind PDM. Cele mai influențate raioane de fenomenul traseismului politic în rândul primarilor, în perioada 2015 – 2017, au fost: raionul Soroca și raionul Dondușeni cu câte 11 primari traseiști, urmat de raionul Ungheni cu 10 primari traseiști și raionale Florești și Orhei cu câte 8 primari traseiști. În raionale Cahul, Călărași, Căușeni și Strășeni, în municipiile Bălți și Chișinău, precum și în UTA Găgăuzia, nu a fost înregistrat nici un primar ce și-a modificat partidul politic după alegerile locale din 2015.  Restul raioanelor au fost afectate de traseism după cum urmează: în 9 raioane s-a constatat câte un caz de traseism politic, în 4 raioane câte 2 cazuri, în 4 raioane câte 3 cazuri, în 4 raioane câte 4 cazuri și în 2 raioane câte 5 cazuri. 

Există o dependență directă între raioanele în care conducerea raionului aparține PDM și traseismul politic al primarilor. În anul 2017, 21 sau 70% din cele 32 de raioane sunt conduse de președinți PDM.  În toate aceste raioane au avut loc cel puțin câte un caz de traseism politic.

Analizând factorii ce au contribuit la intensificarea acestui fenomen, mai ales în rândurile primarilor PLDM, principalul a fost arestul liderului acestei formațiunii politice. În condițiile lipsei unui lider de formațiune, schimbării guvernului și raportului de forțe în parlament, primarii PLDM s-au pomenit într-o situație de nedumerire și incertitudine. În alegerile locale din 2015, PDM și PLDM au fost principalii rivali de dreapta, lupta pentru primării fiind foarte dură. De aceea alegerea opțiunii primarilor PLDM de a trece la „rivalul numărul 1” nu este clară. Alegerea acestora putea fi influențată de mai mulți factori: nevoia de nu a fi singuri și de a face parte dintr-un partid mai puternic; de a fi „promovați” în cazul apariției unor fonduri disponibile sau concursuri de proiecte finanțate din bugetul de stat (cum a fost Fondul Național pentru Dezvoltare Regională - FNDR); de a „debloca” activitatea primăriei; de a fi de aceeași culoare politică cu conducerea raionului; de a-și rezolva unele interese personale sau chiar de a scăpa de unele procese penale intentate real sau artificial împotriva acestora. Cele din urmă sunt mai greu de urmărit și de analizat, însă favorizarea unor primării și raioane în funcție de „culoarea politică”, în cadrul concursurilor naționale de proiecte, finanțate din bugetul de stat, este demonstrată prin analiza celui mai recent concurs de proiecte, de importanță națională, finanțate din FNDR.

Din cauza unei fragmentări administrativ-teritoriale excesive și a unei baze fiscale slabe, puține primării își pot permite investiții capitale în infrastructură și în îmbunătățirea serviciilor publice. De aceea concursurile de proiecte și finanțările din fondurile naționale reprezintă o importantă oportunitate pentru primării și consiliile raionale de a implementa proiecte capitale. Unul dintre aceste fonduri este Fondul Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR). În anul 2016, a fost organizat concursul de proiecte finanțate din FNDR pentru perioada 2017 – 2020. La data de 29 martie 2017, a fost aprobat Documentul unic de program pentru anii 2017-2020.[2] În acest document au fost incluse 62 de proiecte de dezvoltare regională pentru perioada 2017-2020, din care 42 sau circa 70% au fost câștigate de către aplicanți (primării sau consilii raionale) din partea PDM, 9 sau 15% câștigate de PLDM, iar restul,11 proiecte, de către alte partide. Totodată din cele 42 de proiecte câștigate de PDM, 5 au fost orientate spre primarii care au practicat traseismul politic în perioada 2015-2017.

Investigația efectuată ne dovedește faptul că pe parcursul anilor 2011-2017, fenomenul traseismului politic al primarilor a avut un ritm intens. În această perioadă s-au înregistrat 204 cazuri de traseism politic, din care 101 în perioada 2011-2015 și 103 după alegerile locale din 2015. Aceasta reprezintă 40% din cei 504 primarii realeși în 2015. Aproximativ jumătate (101 primari) din cele 204 primari traseiști au fost de la PLDM.

Acest fenomen ar putea poate fi combătut prin două modalități: 1) prin modificarea cadrului legal în vigoare; și 2) prin implicarea cetățenească. Modificarea cadrului ar fi cea mai eficientă metodă în combaterea traseismului politic. Principalele legi care ar trebui modificate sunt: Legea nr. 768-XIV din 02.02.2000 privind statutul alesului local și Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală. În acest sens, în martie 2017, un partid politic a prezentat un proiect de lege privind combaterea traseismului politic în rândul aleșilor locali. Proiectul însă a rămas la nivel de inițiativă. Cea dea doua modalitate de combatere a traseismului politic, este implicarea cetățenească, care presupune cererea explicațiilor de ce aleșii locali, în care cetățenii și-au investit încrederea, au părăsit partidul politic care i-a propulsat în fotoliile de primari. Cea din urmă ar fi eficientă, doar în condițiile existenței unei comunități active, care din păcate în Republica Moldova nu există.

Bibliografie:

1. HELLER W.B., MERSHON C., Political Parties and Legislative Party Switching, New-York: Macmillan Publishers Limited, 2009. (315 p.) ISBN 978-1-349-37425-0
2. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Documentului Unic de program pentru anii 2017-2020 nr. 203 din 29.03.2017. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.119-126, 14 aprilie
3. Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02.02.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.34, 3 martie
4. Legea privind administrația publică locală nr.436 din 28.12.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.32-35, 9 martie
5. Pagina Web a Partidului Democrat din Moldova: http://www.old.pdm.md/ro/echipa/primari, ultima accesare 01.08.2017
6. Pagina Web a Comisiei Electorale Centrale: http://www.cec.md/index.php?pag=cat&id=1510&l=ro, ultima accesare 01.08.2017